Criza 4×4: Romanii deschid de 4 ori mai putine firme decat acum 4 ani

go for itUltimele date statistice de la Registrul Comertului arata o dinamica negativa a noilor inmatriculari de noi agenti economici, numarul acestora fiind cu 5% mai mic in 2012 decat in 2011 si cu 30% mai redus in trimestrul I 2013, fata de trimestrul I 2012.

Scaderea apetitului pentru initierea afacerilor s-a suprapus peste deciziile multor intreprinzatori de a-si sista activitatea firmelor, incepand din 2009 si continuand in anii urmatori, releva un studiu efectuat de Fundatia Post-Privatizare si citat de dailybusiness.ro

Numarul de suspendari de activitate a crescut cu 14,2% in 2012 comparativ cu anul 2011 (24.078 fata de 21.086). Numarul dizolvarilor a fost aproape dublu in 2012 comparativ cu 2011. Comparativ cu anul 2011 cand s-a inregistrat un numar de 11.660 de dizolvari la nivelul intregii tari, in anul 2012 a fost inregistrat un numar de 22.500 de dizolvari, reprezentand o crestere de 92.97%.

Numarul de radieri in anul 2012 s-a situat la nivel similar anului 2011. Comparativ cu anul 2011 cand s-a inregistrat un numar de 73.244 de radieri la nivelul intregii tari, in anul 2012 a fost inregistrat un numar de 71.746 de radieri, reprezentand o usoara scadere, respectiv de 2.05 %.

Prin amploarea si durata acestui proces demografic cu conotatii negative, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania a fost puternic afectat, atat in ceea ce priveste potentialul antreprenorial cat si baza de intreprinderi, si asa subdimensionata.

Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost in Comert (29,2%) si in Agricultura (16,5%). Se observa in ultimii ani o atractivitate a intreprinzatorilor romani pentru agricultura, explicabila prin potentialul resurselor interne al unei piete de desfacere, dar si datorita politicilor guvernamentale de sprijin si sustinerii financiare consistente.

După cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană și sub spectrul consecințelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii scoate în evidență o serie de vulnerabilități ale IMM-urilor din România.

Astfel, valorile cantitative și tendințele de evoluție pentru indicatorii demografici și cei de performanță ce caracterizează IMM-urile sunt îngrijorătoare.

Sectorul IMM din România nu este unul solid și competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr și nici din punct de vedere al capacitații tehnologice.

Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidențiază minusurile României și sub acest aspect. Germania este țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria și România.

Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea și profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendințe opuse la nivelul aceleiași clase sau sector dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România, sub aspectul eficienței și competitivității lor.

Concluzia principală care se desprinde din Raportului FPP privind sectorul IMM din România, ediția 2013 este că, deși în ultimii ani situația IMM-urilor din România s-a îmbunătățit, performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei. Datele analizate în cadrul raportului, chiar dacă indică o ușoară revenire în zona pozitivă a principalilor  indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate fragilă care se manifestă diferențiat la nivelul claselor de mărime și al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.

Criza generalizată care a forțat întreprinderile românești să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal și de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.

Despre antreprenor.eu